Pagini

Spusele lui Budha:“Nu credeţi în buna credinţă a tradiţiilor, chiar dacă datează de generaţii şi sunt larg răspândite. Nu credeţi un lucru numai pentru că mulţi alţii vorbesc despre el. Nu credeţi în bunele intenţii ale înţelepţilor din vremurile trecute. Nu credeţi în ceea ce v-aţi imaginat, sugestionându-vă că un zeu a fost sursa voastră de inspiraţie. Nu credeţi în autoritatea maeştrilor şi a preoţilor. După ce examinaţi totul, credeţi numai în ceea ce aţi verificat şi experimentat singuri şi consideraţi a fi rezonabil după felul vostru de a fi.”

marți, 3 ianuarie 2012

Gandirea poate schimba modul in care trupul nostru se lupta cu bolile

- arata noi cercetari
De Ronald Kotulak
Sursa: Chicago Tribune
Medicina occidentala disocia, in Evul Mediu, mintea de trup, cand exista o diferenta de opinii intren matematicianul si filosoful francez Rene Descartes, care sustinea ca lumea materiala reprezinta baza a tot ce ne inconjoara, si Biserica Catolica care insista asupra puterii morale ca fiind creatia sufletului.Dar, Descartes ale carui scrieri au fost introduse in Anexa Cartilor Interzise ale Bisericii in anul 1667,
considera ca cele doua interactioneaza in creier. Folosindu-se de o capacitate analitica extraordinara
Descartes a ajuns la concluzia ca "mintea este intr-un mod atat de intim dependenta de conditiile si
relatiile dintre partile corpului uman, incat orice om care va reusi sa stapaneasca aceste elemente va
revolutiona medicina".
Desi a fost nevoie de cateva secole, doctorii si psihologii au descoperit recent ca mintea poate
imbunatati procesul de vindecare a corpului, intr-un mod in care medicina traditionala nu va putea
niciodata.
Spre deosebire de notiunile din trecut cu referire la conexiunea dintre minte si trup, care se bazau in
mare parte pe povesti de fictiune, oamenii de stiinta pot astazi confirma ceea ce numai Descartes a
putut cu cateva secole in urma: gandurile noastre sunt capabile de a produce schimbari radicale
de ordin chimic si fizic ce ne afecteaza in mod direct sanatatea.
Psihologii sanatatii
Spitalele din ziua de azi angajeaza si promoveaza psihologi pentru a gasi metode noi de a trata
pacientii cu boli comune gen cancer, probleme cardiace si probleme intestinale.
Astfel, doctorii au ajuns la o concluzie pe care multi o neaga sau refuza sa o admita: gandurile unui
pacient pot afecta procesul de vindecare si efectul placebo nu este un exercitiu de bine
dispunere, ci o reactie biologica a creierului fata de boli.
"De-a lungul ultimelor decenii, dovezile empirice ale reactiei organismului la efectul placebo s-au
Aadunat, iar oamenii din ziua de azi sunt mult mai dispusi sa imbratiseze aceasta metoda de
vindecare" spune Kim Lebowitz, primul psiholog angajat cu norma intreaga la un spital specializat pe
boli de inima (Northwestern Memorial, Chicago).
"Psihologii sanatatii" nu sunt ca psihiatrii care incearca sa gaseasca originea problemelor emotionale
in copilarie. Medicina complementara care o practica ei se bazeaza pe studii care ne arata ca: stresul,
anxietatea si depresiile, pentru care 60% din pacienti merg la medici, pot dauna corpului in egala
masura cu microbii, dietele, lipsa exercitiului sau obezitatea.
Un rezervor intact de vindecare
Patricia Mumby, profesor asistent in departamentul de neurostiinte complementare la centrul medical
Loyola University, face parte din noua generatie de psihologi ai sanatatii. Dupa ce a fost asistenta
pentru o perioada lunga de timp, a devenit sceptica cu privinta la metodele medicinii alopate si s-a
hotarat sa studieze psihologia. Ea considera ca mintea noastra este un rezervor nefolosit de
vindecare.
"Pacientii isi dau seama de legatura dintre minte si trup si isi doresc sa aiba mai mult control asupra
sanatatii lor. Deasemenea, centrele de asistenta medicala accepta aceasta metoda neconventionala
de vindecare…"
Puterea vindicativa a metodelor si exercitiilor folosite de psihologii sanatatii – tehnici de relaxare,
autohipnoza, yoga, acupunctura- se bazeaza pe 2 descoperiri revolutionare ale cercetatorilor in
legatura cu modul de functionare al creierului. Prima sustine ca o retea vasta de nervi impanzesc
corpul in foarte multe modalitati avand drept radacini terminatiile nervoase din creier. Cea de a
2a afirma faptul ca creierul transmite in mod constant valuri de hormoni pentru a regla
sistemul digestiv si imunitar, valuri care apoi raspund mesajului chimic din exterior.
Campul de cercetare, care poarta numele de psihoneuroimunologie, studiaza modul in care factorii
de stres si emotiile negative pe care le genereaza se transmit drept deficiente de ordin fizic. Creierul,
spre exemplu, comunica cu sistemul imunitar iar stresul poate genera hormoni gen cortizon si
adrenalina, crescand astfel riscul unei posibile boli si intarziind procesul de vindecare. Rasul si
jogging-ul pe de alta parte, pot stimula eliminarea unor hormoni care reduc inflamatiile si combat
integrarea microbilor in corp, ceea ce ar putea oferi o protectie mai avansata impotriva aparitiei
cancerului.
Descartes stia faptul ca creierul putea fi cu usurinta pacalit si ca entuziasmul unui om atunci cand
confunda o bucata de sticla cu un diamant este echivalent cu entuziasmul unei noi descoperiri. Noile
cercetari au aratat ca in creier au loc reactii chimice care sustin aceste emotii. Deasemenea, s-a
dovedit stiintific faptul ca creierul persoanelor care sunt internate clinic si care iau ceea ce ei cred ca
sunt droguri tari, dar care de fapt sunt pilule de zahar sau placebo, produc aproape aceleasi modificari
neurochimice.
Intr-un studiu, in care starea bolnavilor de Parkinson se imbunatatea considerabil in urma utilizarii
unor medicamente " false", imaginile au aratat ca creierul lor produceau aceeasi cantitate de
acetilcolina ca si creierul pacientilor care luau medicamentele adevarate. Efectele placebo
imbunatatesc capacitatea de vindecare a organismului in 30-60% din cazuri spre deosebire de
medicamente care deseori nu fac nici o difereneta. Dar, asemenea medicamentelor, efectele placebo
pot avea efecte adverse.
Emotiile negative prelungesc bolile
De abia in secolul 21 am gasit dovezi pentru ce zicea filosoful Lucius Seneca in urma cu 2000 de ani:
"Sa vrei sa fii vindecat este inceputul vindecarii."
Doctorul Patrick McCarthy, co-director al spitalului Northwestern Memorial, ne explica ce vroia Seneca
sa spuna de fapt: "Prin chirurgie putem vindeca problemele de inima, si cam atat" spune el. "Pacientii
ar putea in continuare suferi de depresie si stres care le-ar face mai mult rau la inima decat o boala".
"In urma cu 20 de ani, daca ii sugerai cuiva sa se duca la o clinica de psihologie, acela s-ar fi opus cu
siguranta" spune McCarthy. "Astazi insa este mult mai imbratisata aceasta metoda. Oamenii
realizeaza ca depresia este o parte a bolii".
Dolores Rogalski, o femeie in varsta de 57 de ani din St. Joseph, Michigan, a trecut printr-o operatie
de transplant de cord pentru ca avea probleme grave de stres; dupa 4 luni in care a trecut printr-un
divort, o operatie la plamani, internarea fiicei sale, moartea unui prieten apropiat si a mamei sale
vitrege.
Tratamentul doamnei Rogalski s-a bazat pe sedinte terapeutice Lebowitz, directorul de medicina
complementara, pentru a se vindeca de stres. "Oamenii incearca sa prezica sau sa controleze mediul
in care traiesc", spune Lebowitz, "si cand problemele se aduna, rezulta anxietatea: ei tind sa sa
concentreze la toate lucrurile care nu sunt asa cum erau planuite".
Inainte de transplant, Lebowitz a invatat-o pe Rogalski exercitii de relaxare a corpului si a mintii. A
inceput cu respiratii lente si adanci si a continuat apoi cu relaxarea fiecarui muschi din corp. Faptul ca
a invatat aceste exercitii au ajutat-o sa isi concentreze gandurile asupra unor elemente care o faceau
sa se simta in siguranta si capabila de vindecare.
"Nu mai sunt deloc ceea ce eram inainte" spune Rogalski. "Mi-am acceptat divortul. Am acceptat toate
lucrurile din viata mea fata de care nu puteam face nimic. Mi-am aranjat lucrurile in functie de
importanta lor si am privit problemele din toate perspectivele. Acesta este elementul cheie…"
Stresul cronic
Cand oamenii de stiinta vorbesc despre stres se refera la stresul cronic care dureaza cel putin 2
saptamani, nu la numeroasele varietati de depresie sau frustrare care le experimenteaza oricine zi de
zi.
Bruce McEwen, neuroendocrinolog la Universitatea Rockefeller, a descoperit faptul ca acest tip de
stres poate modifica configuratia nervoasa a creierului in mod daunator. Cercetarile sale arata
ca hormonii eliminati de stres pot activa un raspuns daunator care se intoarce la creier si il afecteaza
in zonele care coordoneaza presiunea sangelui, ritmul cardiac, activitatea intestinala, memoria, frica si
anxietatea.
"Se pare ca circuitele in partea cognitiva a creierului sunt foarte sensibile la stres, si de abia am
inceput sa ne dam seama de consecintele grave pe care acest lucru l-ar putea avea la o persoana"
spune McEwen.
Caracteristica principala a stresului cronic si a depresiei se numeste "sindromul bolii".
"Te simti ca si cum ai avea gripa sau ai fi racit" spune McEwan. "Te simti total lipsit de energie, vezi
lucrurile in ceata si nu iti dai seama de ce se intampla in jurul tau. Te simti bolnav din punct de vedere
fizic si de fapt nu esti. Toate acestea se datoreaza hormonilor eliminati de creier care trimit un raspuns
daunator organismului. "
"Inima si celelalte organe sunt practic coordonate in totalitate de la sistemul nervos central" spune Dr.
Michael Jones, director al sectiei de boli gastrointestinale si neurologice ale spitalului Northwestern
Memorial.
Ruptura s-a produs, spune el, inca din epoca Iluminismului din secolul 18, cand oamenii de stiinta au
decis sa studieze anatomia corpului uman iar Descartes a fost unul dintre promotorii acestui curent.
"Asta s-a intamplat deasemenea si in perioada Inchizitiei" , spune Jones, si Biserica Catolica a
subliniat: "Rene, este o idee magnifica dar vreau sa tii minte faptul ca mintea si sufletul apartin lui
Dumnezeu si Bisericii Catolice."
Puterea creierului in vindecare
Dualismul minte-corp a fost deasemenea o idee de afaceri eficienta : daca te simti bolnav, eu am
antidotul. Dar acest lucru neglija capacitatea de vindecare naturala si potentiala putere distructiva a
creierului, spune Jones.
Efectul gandului asupra corpului a fost intotdeauna vizibil in diferite ipostaze: O situatie stresanta
produce o senzatie de fluturi in stomac, acesta fiind unul din organele cele mai predispuse la boli
provocate de stresul cronic. Hrana pe care o savurezi nu va fi la fel de bine digerata daca este
intrerupta de un telefon de la FISC care te anunta ca iti vor fi majorate taxele pe care trebuie sa le
platesti.
Nu conteaza motivul stresului. Ceea ce conteaza este ca trebuie sa opresti acest lucru.
"Spitalul nostru detine ultimele versiuni de medicamente impotriva bolilor neurologice si analgezice
viscerale", spune Jones. "Detinem toata aparatura necesara, dar nimic din ceea ce avem nu poate
face mare lucru atunci cand stresul cronic s-a instalat". Dar in momentul in care vorbesti cu oamenii si
te implici in viata lor privata si ii inveti sa priveasca problema in ansamblu, deja ei se simt mai bine.
In urma cu 3 ani cand Seth Knocke avea 16 ani, tanarul suferea de greturi puternice dupa ce manca.
A consultat mai multi doctori insa in zadar si in final a ajuns la Jones, care mai intai a incercat
aparatura sa sofisticata. Medicamentele impotriva greturilor n-au avut nici un efect. Apoi, Jones l-a
tratat cu andidepresive pentru a-i relaxa muschii netezi ai sistemului digestiv. Aceasta metoda a
functionat timp de 8 luni dupa care greturile au revenit cu aceeasi intensitate ca si inainte.
Atunci Jones s-a hotarat sa apeleze la un psiholog Laurie Keefer, acum membru deplin al echipei de
la Nortwestern. Jones si-a dat seama ca probleme lui Knocke au inceput datorita unui virus stomacal
care ii provoca greturi cand manca. Chiar si dupa ce virusul a fost eliminat, mintea sa elibera
substante chimice care ii produceau greata oricand consuma alimente.
Pentru a stopa acest ciclu, Keefer a incercat sa-l trateze pe Knocke prin autohipnoza, proces in care
pacientul ramane constient dar relaxat ca si cum ar fi gata sa adoarma, pregatind astfel creierul sa
accepte informatii ce aveau sa disocieze mancarea de greata.
Concentrandu- se asupra unei imagini luminate dintr-o camera intunecata, Knocke il asculta pe Keefer
care ii spunea sa-si imagineze ca se afunda intr-un nor fin ca apoi sa cada intr-o barca ce plutea pe
un lac linistit. Band apa racoritoare din lac, Knocke isi imagina cum aceasta ii trece prin esofag si mai
apoi in stomac unde ii vindeca orice urma de greata.
Dupa 5 sedinte, senzatia de greata i-a disparut. De cate ori aceasta ameninta sa revina, el apela la
autohipnoza, racorindu-si stomacul cu o sorbitura de apa racoroasa. Acum, "boboc" la Colegiul Beloit,
el planuieste sa devina psiholog, inspirat fiind de propria sa experienta in vindecarea bolilor prin
autohipnoza.
"Ei spuneau despre creierul meu ca era ca hardul unui computer", spune Knocke.
"Ceea ce s-a stocat in memoria lui era senzatia de greata. Tot ceea ce trebuiau ei sa faca era sa
"formateze" aceasta senzatie si eu voi fi OK".
Iritarile stomacului sunt motivul principal pentru care oamenii apeleaza la gastroenterologi. De cand
terapia prin medicina alopata s-a dovedit a fi ineficienta pentru aceste boli, un numar impresionant de
fiziologi considera astazi ca mai intai trebuie tratat creierul pentru ca mai apoi sa poata fi tratata boala
in sine.
Un studiu recent al cercetatorilor Universitatii din Manchester, a descoperit ca la sfarsitul unui an, atat
psihoterapia cat si antidepresivele erau mai eficiente in reducerea simptomelor bolii si imbunatatirea
calitatii vietii decat metodele clasice. Mai mult decat atat, psihoterapia s-a dovedit a fi cea mai ieftina
metoda, cu 22% mai putin decat antidepresivele si cu 41%mai putin decat terapia standard.
Selma Holme a adoptat o dieta de reducere a stresului in timp ce se trata de cancer uterin, in urma cu
2 ani. Dupa ce l-a ingrijit 14 ani pe sotul ei, Jack, care sufera de Parkinson, ea avea imunitatea foarte
scazuta.
Holme a folosit mai intai tehnica prin care isi ghida imaginatia catre relaxare si mai apoi a folosit
autohipnoza. Acum un an a inceput tratamentul cu acupunctura ca si tehnica utilizata in programul de
reducere a stresului utilizat de Loyola. Nu a durat mult timp pana cand sotul ei si-a dat seama ca nu
este la fel de tensionata ca inainte, apoi fiica ei a remarcat cat de bine se inteleg parintii ei.
"Am mai multa energie. Sunt optimista", spune Holme, care acum s-a vindecat de cancer dupa ce a
folosit radioterapia.
Stresul, Anxietatea si Depresia necesita tratament.
Evident, medicina complementara nu poate inlocui vaccinurile, medicamentele, chirurgia sau alte
tehnici ale medicinei alopate si nimeni nu stie exact cat de eficienta este. Dar se observa un acord
general in comunitatea medicala, ca stresul, anxietatea si depresia dauneaza sanatatii si trebuiesc
tratate.
In 1995, cercetatorii Janice Kiecolt-Glaser si sotul ei Romanld Glaser de la Ohio State University, au
publicat un studiu inovator, care arata ca persoanelor care isi ingrijesc rudele bolnave de Alzheimer, o
sarcina de altfel foarte stresanta, le sunt micsorate cu 24% sansele de vindecare a ranilor superficiale
ale pielii spre deosebire de persoanele de aceeasi varsta si situatie economica similara care insa nu
au aceste obligatii.
Acest studiu a fost urmat de un altul care arata ca vindecarea ranilor la studentii care urmeaza sa
sustina un examen, dureaza cu 40% mai mult decat la studentii care asteapta vacanta de vara.
Stresul face ravagii prin cortizonul eliberat, acesta fiind un hormon de stres, si prin adrenalina
eliminata, spune Glaser, directorul sectiei de Cercetare in medicina complementara. Acesti hormoni
cauzeaza pierderea echilibrului hematiilor, schimbarea functiei lor si dereglarea sistemului imunitar.
Celulele imunitare incep sa elimine proteine inflamatorii care daca sunt eliminate in cantitati mici pot
grabi vindecarea dar, produse in exces distrug tesuturi in intreg organismul crescand riscul aparitiei
cancerului, a bolilor cardiovasculare, osteoporozelor si diabetului.
"Cand Jan si eu am inceput sa lucram impreuna, nu credeam ca vom ajunge la aceasta concluzie"
Glaser spune, referindu-se la impactul stresului asupra bolilor si asupra vindecarii. "Ei bine, o sa
studiem problema si daca nu vom gasi remediul ne vom opri. Iata-ne dupa 20 de ani de cercetari
asidue, inca mai muncim in acest domeniu, fiindca evident merita."
De fapt, schimbam principiile medicale, spune el."Medicii vor incepe prin a intreba pacientii ce se
intampla in vietile lor atunci cand intampina probleme legate de boli infectioase sau cancere,boli
metabolice, diabet sau obezitate.Pentru ca acum stim motivul care afecteaza vietile lor si motivul
producerii acestor boli."
Primul indiciu,descoperit inca din anii 1900,de catre Walter Cannon de la Harvard, arata ca stresul nu
este doar o mare neplacere,dar poate nimici organele interne.El a descoperit ca in orice moment de
timp,cand oamenii se simt amenintati,corpul reactioneaza neplacut prin cresterea presiunii sangelui, a
batailor inimii, prin crearea de contracturi musculare si prin respiratie ingreunata.
60 de ani mai tarziu,in acelasi laborator, al lui Cannon,Dr. Herbert Benson a descoperit antidotul
stresului:" relaxarea".
Reactia de Relaxare
In timpul cercetarilor sale, Benson a banuit dispretul colegilor sai de la Harvard, asa ca,activitatea sa
se desfasura noaptea, cand putea sa aduca pacienti care practicau meditatia transcedentala. El a
descoperit ca doar prin simpla gandire, acestia pot transforma functiunile corpului. Respiratia scadea
cu 25%, consumul de oxigen scadea cu 17%, tensiunea arteriala scadea iar bataile inimii erau mai
reduse.
Si nu numai meditatia reduce stresul. Cercetarile ulterioare aratau ca respiratia profunda,relaxarea
progresiva a muschilor,hipnoza, imaginatia ghidata, rugaciunea si alte tehnici pot imbunatati reactia de
relaxare a corpului.
"Prin extinderea practicii de relaxare a organismului, care s-a dovedit a fi o practica eficienta, orice
boala care a fost cauzata sau s-a inrautatit datorita stresului, a fost combatuta", spune Bensonprofesor
de medicina la Institutul Medical Harvard."Am descoperit ca aceasta practica este de mare
ajutor in hipertensiune, anxietate, depresii mici si mijlocii,furii sau nemultumiri profunde,insomnii,
printre multe altele."
Oamenii isi dau seama intuitiv, ca a face ceva pentru a-si calma sistemul nervos ii ajuta, spune el. Un
studiu din 2004 bazat pe fonduri federale a dovedit faptul ca jumatate dintre americani practica o
forma de relaxare, desi cei mai multi din aceasta categorie nu impartasesc acest lucru cu psihologii
lor.
"Noi privim sanatatea ca fiind o piramida triunghiulara" , spune Benson. "Prima fata este reprezentata
de medicamente, cea de a 2-a de chirurgie. Trebuie sa existe si o a 3-a fata, iar noi am ajuns la
concluzia ca aceea este grija de sine, care implica elemente asemenea relaxarii, nutritiei si
exercitiului. "
Investigatiile lui Benson in legatura cu efectul placebo, care este diferit de relaxare, l-a adus la
concluzia ca acesta functioneaza prin accesarea urmelor din memorie care regleaza hormonii de stres
– proces pe care el il numeste "insanatosire prin memorie".
"Sunt 3 componente ale efectului placebo", spune el. "Credinta si asteptarile pacientului, credinta si
asteptarile fizioterapeutului si credintele si asteptarile care reies din relatia celor doi.
Cand cei doi sunt pe acelasi plan, ies la iveala capacitati de vindecare extraordinare. Daca te
consideri in stadiul de vindecare, exista deseori posibilitatea ca tu sa fii deja vindecat. Ar putea fi
acesta raspunsul la toate bolile? Desigur ca nu. Dar foarte multe medicamente isi fac probabil efectul,
datorita efectului placebo."
Interventiile psihologilor pot imbunatati vindecarea, dar oare pot ele prelungi vietile pacientilor foarte
bolnavi? Acest lucru ramane foarte controversat in ciuda faptului ca studiile facute pe acest domeniu
arata un efect pozitiv al psihologiei in medicina. Alastair J. Cunningham de la Institutul de Cancer din
Ontario a descoperit faptul ca pacientii bolnavi de cancer care inca mai sperau la vindecare traiau mai
mult decat cei care erau in acelasi stadiu al bolii dar care erau frustrati de stres si depresie.
"Avem niste dovezi care ne arata faptul ca atunci cand omenii se implica mai mult in a se ajuta pe ei
insisi, ei isi cresc de fapt rata de viata", spune Cunningham. "Dar nu exista nici o garantie ca aceste
lucruri se intampla cu adevarat."
Poate fericirea sa ne ajute vindecarea?
Daca stresul produce schimbari chimice daunatoare corpului in creier, poate fericirea produce
schimbari benefice? Aceasta intrebare a fost scopul carierei lui Lee Berk, profesor asociat de
promovare a sanatatii si educatiei la Universitatea Loma Linda din Los Angeles.
Determinat fiind de cercetarile sale de dinainte care sustineau ca rasul la comedii il ajutau sa evite boli
care afectau sistemul imunitar, Berk a descoperit ca rasul, ca si exercitiul, muzica si meditatia, cresc
nivelul de endorfina a corpului. Endorfina, care este de fapt morfina produsa de corpul uman, este o
substanta care ne regleaza starea de zi cu zi si care reduce hormonii de stres.
"Face ca ritmul cardiac sa fie mai lent, scadea presiunea sangelui si reduce ritmul respirator astfel
incat sa nu fii nevoit sa respiri candetat", spune Berk. "Se instaleaza in celulele sistemului imunitar si
produce schimbari benefice."
Studiul lui Berk in legatura cu pacientii care au suferit primul lor atac de cord, arata faptul ca cei care
se uita la o comedie jumatate de ora pe zi sunt in mod signifiant mai putin predispusi la un al 2-lea
atac de cord in comparatie cu cei carora nu le-a fost recomandat tratamentul prin umor.
El spune deasemenea ca si daca am impregna pilulele cu bucurie, din cauza efectelor pe care le-ar
produce, tot ar trebui sa cerem aprobarea guvernului.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu