Pagini

Spusele lui Budha:“Nu credeţi în buna credinţă a tradiţiilor, chiar dacă datează de generaţii şi sunt larg răspândite. Nu credeţi un lucru numai pentru că mulţi alţii vorbesc despre el. Nu credeţi în bunele intenţii ale înţelepţilor din vremurile trecute. Nu credeţi în ceea ce v-aţi imaginat, sugestionându-vă că un zeu a fost sursa voastră de inspiraţie. Nu credeţi în autoritatea maeştrilor şi a preoţilor. După ce examinaţi totul, credeţi numai în ceea ce aţi verificat şi experimentat singuri şi consideraţi a fi rezonabil după felul vostru de a fi.”

duminică, 19 iulie 2015

România se uită la tine cum mori

E ţara în care eşti cel mai singur om din lume. Dacă ai forţa să supravieţuieşti, o vei face, în caz contrar, eşti condamnat la moarte. Şi ei te vor privi, fără remuşcare, cum mori. Aici e ţara în care depresia nu e boală luată în serios, eşti doar unul dintre miile de nebuni, care îşi merită, până la urmă, soarta. O femeie de 53 de ani ameninţa de peste 35 de ore că se va arunca de pe terasa unui bloc de 8 etaje din centrul Bucureştiului. Sub ea, ironic, e Biserica „Sfinţii Nicoale” - Albă, iar 300 de metri mai încolo e Hotel Radisson Blu, ticsit cu turişti. Peste 35 de ore a stat femeia aceasta în buza morţii, iar noi i-am păzit vigilenţi prăbuşirea. De ieri dimineaţa, de la ora 7, ea s-a urcat pe blocul în care se angajase ca femeie de serviciu, de doar câteva luni. Aflată în depresie după moarte fiicei sale de acum doi ani, femeia a vrut să-şi pună capăt zilelor. Speram, chiar credeam, că nu va duce gestul până la capăt. Nici bărbatul ei, nici prietenele ei nu au reuşit să o convingă să coboare. Elena a stat 24 de ore numai în picioare, într-un echilibru fragil, fără să mănânce. A băut doar un pahar cu apă ieri seară. Au trecut apoi 35 de ore. Reporterii TV spun că femeia era hotărâtă să moară. Negociatorii prezintă cazul ca fiind unul „atipic”, o persoană „prinsă între două lumi”. În tot acest timp, Elena nu a scos niciun cuvânt, nu a revendicat nimic, nu a vorbit cu negociatorii. E greu să-i blamezi pe aceştia din urmă, deşi te întrebi: cum e posibil ca nimeni să nu găsească o soluţie de a interveni pentru ea? În faţa blocului, s-au instalat o ambulanţă, două autospeciale de Pompieri, maşini de poliţie. Pe trotuarul de vizavi de blocul pe care Elena stătea suspendată, carele TV aşteptau tensionaţi o mişcare. Fie mişcarea fatală, care asigura ratingul cel mai mare, fie o minune salvatoare. Fie, poate, de ce nu, o misiune reuşită a experţilor noştri în astfel de cazuri. Ce banal! Pe lângă jurnalişti, s-au perindat băieţi cu ceafa lată şi coji de seminţe între dinţi, mame cu copii, vecini curioşi, turişti care sorbeau berea irlandeză de la barul din apropiere. Un show în toată regula. Unii empatizau, alţii se închinau la Biserica Albă: „Doamne, mulţi nebuni mai sunt pe lumea asta”. Doar că Elena nu era nebună, era bolnavă. Şi ştim cu toţii că să fii bolnav în România e cel mai sigur bilet spre patru scânduri. Depresia este o boală care se întâmplă în multe cazuri fără să fie diagnosticată. E un fel de cancer al minţii şi al sufletului şi, pentru a o învinge, oamenii au nevoie de un tratament corespunzător. Dar la noi, depresia e doar o altă formă de alint pentru „nebunie”. Subiecte tabu fabricate de oamenii răi din Occident. Elena a fost probabil paralizată mintal, blocată cu propriul inamic într-o lume în care nici apropiaţii, nici negociatorii nu mai aveau cum să intre. Pentru că Elena ar fi avut nevoie de ajutor înainte să se piardă, cu demonii ei, în tăcere. În luna martie a acestui an, cei de la GMP Advertising au lansat, în colaborare cu TVR, o campanie intitulată „Veteranii Depresiei”, care îşi propunea să recruteze şi să instruiască oameni trecuţi prin depresie, care la rândul lor ar fi putut să-i ajute pe cei ce trec prin stări similare, dar nu îşi dau seama că suferă de o boală. Nu am văzut vreun buzz făcut cu privire la această campanie sau la altele care ar putea preveni depresia. De cele mai multe ori, în România, tratamentul unor boli „de filme” este mai degrabă un lux pe care prea puţini şi-l permit. Peste 35 de ore a stat Elena la margine de moarte, ceea ce mă face să am dubii cu privire la cât de hotărâtă era femeia să facă asta. Nu au existat plase sau saltele care să atenueze impactul pentru că ele nu există, de fapt, în dotarea pompierilor din Bucureşti. Salteaua gonflablă adusă de la Giurgiu nu a fost umflată pentru că „echipa de negociatori a spus să încetăm orice demers întrucât femeia începuse să se agite“, susţin reprezentanţii ISU, contactaţi de „Adevărul”. S-au bifat toate procedurile, nu s-a putut mai mult, mergem acasă, la cină, fără pete pe conştiinţă. Mi s-a întors stomacul pe dos când cineva din redacţie a strigat: „S-a aruncat!”. Chiar am lăsat să moară un om sub ochii noştri, ai camerelor de filmat, ai pompierilor, ai prietenilor, ai turiştilor care mâncau fish and chips. E inutil acum sentimentul de vinovăţie şi neputinţă. Elena e doar un caz care a fost dat la TV pentru că femeia a ales o cale de sinucidere „în văzul lumii”. Dar câte astfel de Elene nu există oare în cotloanele României? Ţara în care o viaţă de om, în plus sau în minus, nu contează chiar atât de mult. Avem, totuşi, destui nebuni...
 http://adevarul.ro/news/bucuresti/romania-uita-mori-1_555f714acfbe376e357bbc46/index.html
Din pacate,e prea adevarat.Nu stiu de ce ne dam noi tara aleasa si ne hranim cu surogate.Pentru ca am indraznit sa scriu si  eu  pe facebook ceva asemanator,dar putin mai crud de adevarat,dragii mei romani au gandit ca eu trebuie sa fiu ''tapul ispasitor'' cel putin in acea portiune de facebook,si intr-un acces de ''pura constiinta'' au gandit ca e bine sa ma raporteze,drept pentru care mi s-a sters acel cont de facebook.Evident ca odata cu stergerea contului,romanii au devenit putini mai buni.Tot timpul dam vina pe guvernanti si pe oricine altcineva,si evident ca noi suntem sfintii,si martirii,pardon cei mai alesi din lume.Sunt convins ca suntem cei mai alesi,se vede in povestioara care va urma,desi nu e tarziu niciodat sa vedem in ce stadiu ne aflam,conform zicalei CONSTIINTA MEDIOCRITATII ESTE PRIMA SCLIPIRE DE GENIU .Evident ca unii or sa-mi spuna de copiii geniali si geniile romanesti cum ar fi Ing Iustin Capra care a dat numeroase inventii folositoare omenirii,si nu avea bani sa se spitalizeze,fiindca in Romania,nu te poti confrunta cu saracia,daca in schimb esti manelist,sau o vedeta de carton care face showuri scabroase la televiziuni.Pana un alta asta e nivelul Romaniei si trebuie sa ni-l asumam.Spor la mazilit si gasit ''tapii ispasitori''.
Cand o tara are conducatorii pe care ii merita. 
"Când trebuie să facă fericit un popor, responsabilitatea conducătorilor este desigur mare. Dar poporul are și el ceva de făcut pentru a atrage niște conducători care vor face să domnească dreptatea, prosperitatea, pacea. Această lecție este conținută în următoarea poveste.

A fost o dată un regat unde se întâmplau numai nenorociri:foamete,epidemii,răscoale... Îngrijorat, regele care nu mai știa ce să facă pentru a remedia aceste calamități ce îi amenințau puterea, a chemat un înțelept. Înțeleptul i-a spus următoarele: „ Majestate, tu eștiu cauza acestei situații:tu trăiești în delăsare, în corupție, ești adesea dur,nedrept, crud, și iată de ce catastrofele nu încetează să se abată peste poporul tău.” Apoi înțeleptul s-a prezentat în fața poporului și i-a spus: „Dacă suferiți, înseamnă că ați meritat. Oare voi trăiți într-un mod cumpătat? Sunteți cinstiți,drepți,răbdători unii cu alții? Nu, de aceea ați atras un monarh care vă seamănă.” Iată cum explică înțelepții lucrurile. Când un popor întreg hotărăște să trăiască în lumină, Cerul îi trimite niște conducători nobili și cinstiți care îi aduc numai binecuvântări. Dar dacă un popor este condus de niște oameni incapabili să ia decizii corecte, trebuie să știe că el este principalul responsabil." ....Omraam Mikhaël Ayvanhov

Citeste mai mult: adev.ro/norp6n

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu